Supraponderea, obezitatea, normoponderea. Aceștia sunt termeni adesea vehiculați atât în presă, cât și în mass-media în general, dar câți dintre noi simt că se încadrează în aceste categorii la auzul acestor știri despre persoane supraponderale sau obeze?

Un studiu realizat la nivel național de compania de cercetare de piață ISRA Center în 2017 arată că mai puțin de jumătate (44%) dintre românii cu vârste de peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, iar 15% obezi. Putem, deci, spune că o cifră considerabilă din rândul adulților români au o greutate peste cea ideală pentru înălțimea și vârsta lor.  Mai mult, datele aceluiași studiu relevă că numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani, iar după 55 de ani numai 3 din 10 români au o greutate normală.

Ca răspuns la întrebarea inițială, rezultatele studiului indică faptul că majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală, în timp ce doar 4 din 10 persoane consideră că au o greutate mai mare decât cea normală. În plus, 23% dintre cei care își descriu propria greutate ca fiind normală, sunt de fapt supraponderali sau obezi potrivit IMC (Indicele de Masă Corporală).

Acest indice este metoda de bază prin care o persoană își poate calcula unde se încadrează: subpondere (sub 18.5), normopondere (18.5 – 24.9), suprapondere (25 – 29.9) sau obezitate (peste 30). Calcularea acestui indice se face foarte simplu, folosind formula IMC = greutate (kg) / înățimea la pătrat (m). Spre exemplu, o persoană cu înălțimea de 1.70 m și greutatea de 75 kg va avea IMC 26, așadar se va situa în clasa de suprapondere. Există numeroase website-uri care fac automat acest calcul, iar aflarea Indicelui de Masă Corporală poate fi un prim semnal că greutatea  curentă este o problemă, fie ea de sănătate (în primul rând), de stimă de sine, de imagine sau confort emoțional.

Așadar, atunci când aflăm că greutatea noastră este mai mare decât cea normală, care este următorul pas? Pentru multe persoane acesta este urmarea unei diete, de cele mai multe ori găsită pe internet sau aflată de la persoane apropiate sau prieteni care au urmat-o. Iar rezultatele pot într-adevăr apărea pe termen scurt, însă acestea sunt adesea însoțite de disconfort mental, înfometare, alimentație incorectă, oboseală, deznădejde – kilogramele (uneori chiar într-un număr mai mare) depunându-se la loc după încheierea dietei.

O altă variantă populară este cea a utilizării cu multă ardoare a sălii de forță sau a altor programe intense de sport cu scopul de a slăbi. Pentru persoanele neobișnuite cu efortul fizic constant și repetat, această incursiune în fitness se poate dovedi de scurtă durată, neputând păstra un ritm eficient, mai ales că de multe ori efortul fizic nu este susținut de o alimentație adecvată și nu este structurat progresiv și corect. Există de asemenea pericolul de întinderi sau alte accidentări în cazul în care se urmează un program de fitness fără supravegherea unui profesionist (instructor de fitness etc.) și fără acordul și îndrumarea unui nutriționist care să vă sfătuiască în ceea ce privește alimentația.

Care este soluția pentru a slăbi fără a vă afecta negativ sănătatea și pentru a menține o greutate potrivită pe termen lung? Răspunsul detaliat diferă în funcție de persoană, de stilul de viață, istoricul medical, obiceiurile de consum și alți factori, dar un lucru este cert – este obligatorie o schimbare a alimentației (cu ajutorul medicului nutriționist) care să nu vă răpească plăcerea mâncării, care să fie confortabilă, ușor de urmat și care să fie menținută pe termen lung, alături de o viață activă: un nou stil de viață care să vă redea încrederea în sine și silueta dorită.